România lirică pe marile scene mondiale

În 2025, România își afirmă identitatea pur ancestrală a calității actului artistic, dar și vocația europeană printr-un triptic de evenimente care vor marca direcția muzicii clasice și reprezentativității lirice, din perspectiva autohtonă. ,,Anul Cultural România–Italia 2026”(,,Anno Culturale Romania-Italia 2026”) deschide un dialog al valorilor, un proiect inițiat pe scena Operei din Roma (Teatro dell'Opera di Roma), de către Opera Națională București. „Rapsodiile Dunării”(,,Donau Rhapsodien”) au răsunat în fastuoasa Musikverein din Viena, cu Orchestra Operei Națională Română Iași, iar magia celor „3 Tenori Ieșeni” au cucerit Parisul într-un concert de neuitat, în splendida Biserică Saint-Étienne-du-Mont, din capitala Franței. Este anul în care tradiția și excelența lirică românească traversează granițele, transformându-se în simboluri universale ale armoniei, eleganței și rafinamentului.

,,Anul Cultural România–Italia 2026”: o punte artistică între două lumi culturale îngemănate

În pragul unei noi etape în relațiile culturale europene, România și Italia inaugurează ,,Anul Cultural România–Italia 2026”, un proiect bilateral de o amploare fără precedent pentru ambele state. Sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan și al Președintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella, acest program ambițios își propune să celebreze patrimoniul comun și să creeze noi oportunități de dialog artistic între cele două țări.

Proiectul se desfășoară pe parcursul a două semestre distincte. Primul, între decembrie 2025 și iulie 2026, este dedicat promovării culturii române în Italia. În această perioadă, publicul italian va descoperi bogăția artistică a României prin expoziții de artă și sculptură, proiecții cinematografice, spectacole de teatru și balet, concerte grandioase și dezbateri culturale. Cel de-al doilea semestru va aduce în România evenimente reprezentative pentru cultura italiană, consolidând astfel un schimb autentic și echilibrat.

Deschiderea oficială a anului cultural la Roma, de Ziua Națională a României

Debutul acestui program a fost marcat pe 1 decembrie 2025, chiar de Ziua Națională a României, printr-un concert inaugural la Teatro dell’Opera di Roma. Evenimentul a reunit nume sonore ale scenei lirice românești și de peste hotare: soprana Anita Hartig, mezzosoprana Ruxandra Donose și tenorul Ștefan Pop, acompaniați de Orchestra Operei Naționale București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga. Programul muzical a inclus arii celebre din repertoriul italian și românesc, precum și momente orchestrale menite să sublinieze caracterul festiv al serii. Atmosfera a fost una de sărbătoare, iar aplauzele publicului italian au confirmat succesul acestui concert.

Daniel Jinga

Anita Hartig

Ștefan Pop

Ruxandra Donose

Milano - România la Teatro alla Scala

După Roma, proiectul continuă la Milano, unde pe 3 decembrie 2025, în Sala Ridotto dei Palchi ,,Arturo Toscanini” a celebrului teatru La Scala, din Milano va avea loc un recital de excepție, începând cu ora locală 12:00. Protagoniștii evenimentului sunt soprana Iulia Isaev și baritonul Alexandru Constantin, acompaniați de pianista Liana Mareș. Programul va cuprinde lucrări din repertoriul italian și românesc, într-o selecție menită să evidențieze dialogul cultural dintre cele două țări. Prezența artiștilor români pe această scenă emblematică nu este doar un act artistic, ci și un simbol al recunoașterii internaționale a valorii acestora.

Din program, împletirea numelor sonore ale componisticii românești, precum cele ale unui George Enescu, Nicolae Bretan, Aurel Eliade, alături de compozitori de valoare inestimabilă patrimoniului universal, precum Giacomo Puccini, Giuseppe Verdi, Vincenzo Bellini și nu numai, mărturisesc aplecarea și talentul artiștilor români către excelență.

În lunile următoare, publicul italian va avea ocazia să participe la expoziții dedicate artei românești, să vizioneze filme premiate la festivaluri internaționale, să descopere spectacole de teatru contemporan și să se bucure de momente coregrafice semnate de balerini români. De asemenea, vor fi organizate conferințe și dezbateri culturale, menite să exploreze legăturile istorice și artistice dintre cele două națiuni. Prin acest proiect, România își afirmă identitatea artistică pe scena europeană, iar Italia își deschide porțile către un parteneriat cultural de lungă durată. Este un moment în care arta devine limbaj universal, capabil să unească două lumi într-o singură armonie.

Liana Mareș

Alexandru Constantin Iulia Isaev

,,Rapsodiile Dunării” - România pe scena de aur a Musikverein din Viena

Pe 23 noiembrie 2025, Sala de Aur a Musikverein din Viena, considerată una dintre cele mai prestigioase săli de concert din lume, a fost martora unui moment de excepție: concertul „Rapsodiile Dunării”, organizat de Opera Națională Română Iași cu prilejul Zilei Naționale a României. Evenimentul a reunit excelența artistică românească și spiritul european într-o celebrare a muzicii, a identității și a dialogului intercultural.

„Rapsodiile Dunării” poate fi un titlu poetic, dar și o metaforă a legăturilor culturale care traversează Europa. Dunărea, fluviul care străbate zece țări, devine simbolul unității și al diversității, iar muzica este limbajul universal care apropie comunități și valori. Prin acest concert, România și-a afirmat locul în marea familie europeană lirică, aducând în centrul Vienei un mesaj de armonie și deschidere.

Pe scenă au urcat Orchestra Operei Naționale Române Iași, condusă de dirijorul Mihail Agafița, și cei ,,3 Tenori Ieșeni”, Andrei Apreotesei, Andrei Fermeșanu și Florin Guzgă, artiști care au demonstrat că talentul românesc poate contribui semnificativ standardelor internaționale. Sub bagheta dirijorului, orchestra a oferit o experiență sonoră plină de culoare și energie, iar vocile tenorilor au adus emoție și strălucire, transformând concertul într-un moment memorabil. Concertmaestrul Radu Cotoman a oferit auditoriului un moment de deplină sensibilitate și recunoaștere identitară. Sub arcușul viorii sale ,,Balada pentru vioară și orchestră, op. 4a” de George Enescu a vibrat melodios celor mai îndepărtate și genuine emoții ale spiritului românesc.

Repertoriul a fost conceput pentru a reflecta bogăția culturală a României și dialogul său cu Europa. Publicul a ascultat lucrări de George Enescu, Paul Constantinescu și Ciprian Porumbescu, alături de pagini semnate de Béla Bartók, completate de valsuri vieneze și un medalion de arii celebre din repertoriul liric universal. Această alternanță între tradiția românească și capodoperele europene a creat un fir narativ coerent, în care identitatea națională s-a împletit cu universalitatea artei. Concertul „Rapsodiile Dunării” nu a reprezentat doar un act artistic, ci și unul diplomatic. Într-o lume marcată de provocări și fragmentări, cultura rămâne un instrument esențial de dialog și înțelegere. Prin acest eveniment, România și-a prezentat valorile într-un context internațional, consolidând imaginea unei țări care respectă tradiția, dar privește cu prisosință spre viitor. Sprijinul instituțiilor implicate, Ministerul Culturii, Ambasada României în Austria, Institutul Cultural Român, Primăria Iași, alături de parteneri privați, a demonstrat că astfel de proiecte sunt rezultatul unei viziuni comune.

Semnificația evenimentului depășește granițele muzicii. Această diversitate nu a fost întâmplătoare. „Rapsodiile Dunării” a dorit să transmită un mesaj clar: cultura românească este parte integrantă din moștenirea europeană, iar dialogul dintre tradițiile muzicale este esențial pentru consolidarea identității comune. În fața unui public exigent, obișnuit cu perfecțiunea acustică a Musikverein, artiștii români au demonstrat virtuozitate și o sensibilitate interpretativă care a cucerit sala, după cum demonstrează reacțiile de la fața locului promovate pe rețelele de socializare.

Mihail Agafița

3 Tenori Ieșeni

Radu Cotoman

Orchestra ONRI

Iași – epicentrul pregătirilor și fluviul narativ al concertului din Viena

Înainte de triumful vienez, concertul ,,Rapsodiile Dunării” a avut o avanpremieră în Sala Mare a Operei ieșene. Aceste momente au confirmat rolul Iașului ca pol cultural major, capabil să genereze inițiative de anvergură internațională. Publicul local a fost martorul unei manifestări culturale a ceea ce avea să devină un succes european.

În Sala de Aur, fiecare acord a fost întâmpinat cu aplauze entuziaste, iar finalul concertului a fost marcat de ovații prelungite. Pentru artiști, aceasta a fost nu doar o recunoaștere a profesionalismului, ci și o validare a misiunii lor: aceea de a purta cultura românească dincolo de granițe. „Rapsodiile Dunării” este o poveste despre frumusețea diversității, despre puterea artei de a construi punți și despre responsabilitatea culturală pe care România o are în fața lumii. ,,Importanța concertului este tripartită: celebrare națională în contextul diversității culturale, succes al instituțiilor de înaltă vocație și, totodată, triumf al Orchestrei Operei Naționale Române din Iași la debutul pe scena celebrei Musikverein Viena”, mărturisește managerul interimar al Operei Națională Română Iași, Andrei Fermeșanu. În ecoul aplauzelor din Musikverein, România și-a spus povestea cu demnitate și eleganță, iar Dunărea, fluviul care leagă țări și culturi, a devenit metafora perfectă a acestei întâlniri.

3 Tenori Ieșeni - din capitala culturală a României în capitala culturală a Europei

Parisul a fost, în seara de 7 noiembrie 2025, martorul unui eveniment muzical de excepție: concertul „3 Tenori Ieșeni la Paris”, organizat cu prilejul Hramului Catedralei Ortodoxe „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail”. În splendida Biserică Saint-Étienne-du-Mont, situată în inima Cartierului Latin, peste 1.500 de spectatori au trăit o seară memorabilă, unde solemnitatea religioasă s-a împletit cu rafinamentul artei lirice.

Au performat la Paris trei dintre cei mai apreciați tenori ai Iașului: Andrei Apreotesei, Andrei Fermeșanu și Florin Guzgă. ,,3 Tenori Ieșeni”reprezintă un proiect de succes în contextul cultural românesc, născut în 2022, inspirat din trioul celebru al tenorilor Luciano Pavarotti, Plàcido Domingo și José Carreras. Prin interpretări magistrale, aceștia au confirmat statutul orașului de pe șapte coline ca pol al excelenței muzicale. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra Metropolitană Iași, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, iar momentele corale au fost susținute de Corul Marii Uniri, coordonat de Marius-Mădălin Munteanu, completând armonia sonoră a serii.

Programul a cuprins arii celebre din opere universale, alături de cântece românești de inspirație folclorică și populară, reinterpretate într-o manieră lirică, care au stârnit emoții puternice în rândul publicului. Momentele sacre și culte, interpretate de cor, au adus o notă de solemnitate, subliniind semnificația spirituală a hramului. Concertul, cu intrare liberă, a atras nu doar comunitatea românească din Franța, ci și numeroși iubitori de muzică clasică. Printre invitații de onoare s-au aflat personalități marcante ale vieții culturale și diplomatice, precum Ioana Bivolaru, Ambasadorul României în Franța, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Europa, primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, și celebra mezzosoprană Viorica Cortez, care a felicitat artiștii pentru performanța lor. Atmosfera a fost electrizantă, iar aplauzele îndelungate au confirmat succesul deplin al evenimentului. Organizator a fost Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care a finanțat proiectul. Scopul principal al inițiativei a fost promovarea culturii românești și consolidarea legăturilor dintre Iași și diaspora românească din Franța, printr-un spectacol de înaltă ținută artistică. „Acest concert nu este doar un act cultural, ci și un mesaj de unitate și identitate. Muzica ne aduce împreună, indiferent de distanțe”, au declarat organizatorii.

Tradiția, credința și arta s-au întâlnit sub bolțile unei biserici pariziene, creând o punte între România și Franța. Evenimentul a demonstrat încă o dată că muzica este limbajul universal care unește comunități și inspiră generații. Parisul, orașul luminilor și al artei, a fost martorul unei seri memorabile în care trei tenori ieșeni au adus pe scena pariziană strălucirea operei românești. Publicul a fost cucerit încă de la primele acorduri, iar aplauzele prelungite au confirmat că această seară nu a fost doar un concert, ci o celebrare a artei vocale. Într-o lume în care granițele culturale par să se estompeze, cei trei tenori au reușit să aducă în prim-plan identitatea artistică românească, reinterpretată cu eleganță și pasiune.

Pentru cei prezenți, concertul a fost mai mult decât o experiență, a fost o mărturie care a unit oameni din culturi diferite prin limbajul universal al muzicii. În aplauzele finale, s-a simțit recunoștința publicului și promisiunea că vocile celor trei tenori vor răsuna mult timp în inimile celor care au avut privilegiul să îi asculte. ,,Am observat, chiar dacă nu cunosc limba română, că la melodiile despre mama, toți cei din sală cereau batiste partenerilor. Iar această emoție a fost transmisă și datorită vocilor și ansamblurilor muzicale, care se dovedesc foarte calitative. Altfel, nu îmi explic cum m-am emoționat atât de puternic. Sunt recunoscător că am putut participa și sper să am ocazia să îi mai ascult.” , spune François de Rolleboise, un spectator francez.

Andrei Apreotesei

Florin Guzgă

Andrei Fermeșanu

Mădălin Munteanu

România Lirică: de la primele acorduri lirice la strălucirea mondială, Darclée și gloria universală

Istoria operei în România este o poveste fascinantă despre pasiune, cultură și identitate artistică, care începe la mijlocul secolului al XIX-lea, într-o epocă în care ideea de spectacol liric era asociată cu marile capitale europene. Primele încercări de a aduce opera pe scenele românești au avut loc în 1843, la Iași, când trupa italiană condusă de Gaetano Magini a prezentat lucrări celebre ale vremii. Bucureștiul a urmat curând, iar în 1885 s-a înființat „Societatea Lirică Română”, nucleul viitoarei Opere Naționale. Momentul decisiv a venit în 1921, când, sub conducerea lui George Enescu și a lui Constantin C. Nottara, s-a inaugurat Opera Română cu spectacolul „Lohengrin” de Wagner, marcând intrarea României în circuitul liric european.

De atunci, scena românească a devenit un spațiu de afirmare pentru artiști de excepție, care au dus faima țării în lume. Printre primele trei mari nume lirice ale României se numără Hariclea Darclée, soprana născută la Brăila, considerată „regina operei” la începutul secolului XX, creatoarea rolului Tosca în premiera mondială a operei lui Puccini, la Teatro Constanzi, astăzi, Teatro dell'Opera di Roma. Al doilea nume este Elena Teodorini, prima soprană română care a cucerit marile scene europene, inclusiv Scala din Milano, fiind un simbol al rafinamentului vocal și al școlii românești de canto. În fine, Nicolae Leonard, supranumit „Prințul operetei”, a fost artistul care a adus farmecul și eleganța genului pe scenele românești, devenind un idol al publicului din perioada interbelică. Acești pionieri au deschis drumul unei tradiții lirice solide, care a continuat cu generații strălucite, de la Zenaida Pally și Virginia Zeani până la Angela Gheorghiu, confirmând că România nu doar a adoptat opera, ci a transformat-o într-un reper cultural național. Saga operei românești este, așadar, o poveste despre curajul de a visa dincolo de hotare, despre vocile care au spart bariere și despre instituțiile care au crescut din entuziasmul unor artiști vizionari, devenind astăzi parte din patrimoniul cultural universal.

Sursă fotografii: paginile oficiale ale artiștilor și instituțiilor lirice, arhiva personală