Poziția Ministerului Culturii față de organizarea și derularea concursului de proiecte de management aflat în desfășurare pentru Opera ieșenilor. Cronica cuvintelor tulburate

Ministerul Culturii a anunțat, printr-un comunicat oficial, publicat în vara anului curent, reluarea organizării concursurilor de proiecte de management pentru instituțiile publice de cultură aflate în subordinea sa. Această inițiativă vine după o perioadă de interimat prelungit în mai multe instituții și marchează o revenire la procedurile legale de selecție a managerilor, după cum arată comunicările oficiale de pe site-ul instituției. În luna iulie, Ministerul a finalizat evaluările anuale pentru toate cele 24 de instituții culturale subordonate, cu excepția a trei cazuri speciale. În urma acestor evaluări, s-a decis lansarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de manager, începând cu Opera Națională Română Iași și Muzeul de Artă ”Vasile Grigore – pictor și colecționar”.

Concurs pentru funcția de manager la Opera Națională Română Iași: Ministerul Culturii caută un nou lider artistic - Actul întâi

Ministerul Culturii a lansat oficial, în data de 12 august 2025, procedura de concurs pentru ocuparea funcției de manager al Operei Naționale Române Iași, una dintre cele mai prestigioase instituții lirice din România. Această inițiativă marchează un moment important pentru viața culturală a orașului, având în vedere rolul central pe care îl joacă Opera în promovarea valorilor artistice și culturale naționale.

Pentru a putea participa la concurs, candidații trebuie să îndeplinească o serie de condiții esențiale: să aibă studii superioare în domeniul muzicii sau artelor spectacolului, o experiență profesională și managerială de minimum cinci ani, să nu fi fost sancționați disciplinar sau penal în ultimii ani și să nu ocupe simultan o altă funcție de conducere într-o instituție publică de cultură. Documentul central al candidaturii este proiectul de management, care trebuie să respecte cerințe tehnice și de formă impuse de regulamentul concursului. Acesta nu poate depăși 60 de pagini, fără a include anexele, și trebuie redactat conform unor specificații clare privind fontul, spațierea și structura. Pentru a asigura imparțialitatea evaluării, proiectul trebuie să fie complet anonimizat, fără menționarea numelui autorului sau a oricăror indicii care ar putea conduce la identificarea acestuia. Documentul se depune atât în format fizic, cât și electronic, pe suport CD sau DVD, conform instrucțiunilor din anunțul oficial, la sediul Ministerului Culturii din București.

Procesul de selecție se desfășoară conform unui calendar stabilit de Ministerul Culturii. Candidații au avut termen până la 9 septembrie pentru a depune dosarele de concurs și proiectele de management. În perioada 10–12 septembrie, secretariatul de concurs a analizat dosarele din punct de vedere administrativ, verificând îndeplinirea criteriilor de eligibilitate și conformitatea documentației. Ulterior, între 15 și 24 septembrie, proiectele de management au fost evaluate în detaliu, în baza grilei de punctaj și a obiectivelor stabilite în caietul de sarcini.

Etapa finală are loc în zilele de 25 și 26 septembrie, când candidații susțin interviul în fața comisiei, prezentându-și proiectul și răspunzând întrebărilor legate de viziunea managerială, organizarea artistică și administrativă, precum și de relația cu publicul și comunitatea locală. Rezultatele finale vor fi afișate în data de 27 septembrie, moment care va marca desemnarea noului manager al Operei din Iași, pe un mandat de 3 ani.

Modificarea calendarului concursului este posibilă doar în condiții excepționale sau în baza unor motive justificate, conform Ordinului nr. 2799/2015 și regulamentului-cadru aferent. Astfel de situații pot include contestații multiple care necesită timp suplimentar pentru soluționare, probleme administrative sau tehnice în procesul de evaluare, suspiciuni privind nereguli procedurale, retragerea sau înlocuirea membrilor comisiei din motive de incompatibilitate sau conflict de interese, precum și solicitări oficiale din partea candidaților, însoțite de argumente solide privind nerespectarea procedurilor. Orice modificare trebuie comunicată public, atât pe site-ul Ministerului Culturii, cât și la sediul instituției, cu respectarea principiilor de transparență și legalitate.

În ceea ce privește respingerea unui proiect de management, legislația europeană privind procedurile administrative permite autorității organizatoare să decidă, în anumite condiții, dacă informează sau nu candidatul înainte de luarea unei decizii negative. Deși notificarea prealabilă nu este obligatorie în toate cazurile, mai ales dacă se urmărește protejarea interesului public sau respectarea confidențialității, este recomandat ca aceasta să comunice motivele respingerii, în spiritul transparenței și al bunei guvernări. Reprezentanții Managementului Instituțiilor de Cultură și Integritate din cadrul Ministerului Culturii explică:„Legislația în vigoare și regulamentul de concurs nu prevăd o etapă intermediară prin care candidatul să fie informat despre neconformități formale după termenul limită de depunere a dosarelor. O astfel de procedură ar putea fi considerată o încălcare a principiului egalității de tratament față de ceilalți candidați. Responsabilitatea pentru depunerea unui dosar complet și conform cerințelor impuse de autoritate, inclusiv prin anunțul public, revine în totalitate candidatului.”

Al cincilea dosar - presa locală ieșeană dezvăluie numele candidaților potențial înscriși la concursul pentru conducerea Operei din Iași - Actul doi

Concursul organizat de Ministerul Culturii pentru ocuparea funcției de manager al Operei Naționale Române Iași a intrat în atenția publicului după ce presa locală a dezvăluit, înainte de finalizarea oficială a etapelor de selecție, numele a cinci candidați înscriși în competiție.

Potrivit informațiilor publicate de Ziarul de Iași și Ziarul Xpress, în cursă s-au aflat personalități cu profiluri artistice și manageriale diverse, în ordine aleatorie: Andrei Fermeșanu, tenor și actual manager interimar al instituției; Morel Marius Negru, violonist și fost director adjunct; Vasilica Stoiciu-Frunză, consultant artistic și cadru universitar; Alexandru-Radu Petrescu, conferențiar universitar și fost solist vocal și Mihai Sîrbu, fost director de filarmonică. Dezvăluirea acestor nume înainte de încheierea oficială a procesului de selecție a stârnit reacții în rândul comunității artistice și al publicului interesat de viața culturală a orașului. În contextul unui concurs public, organizat conform unui regulament strict, apariția prematură a informațiilor privind identitatea candidaților ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor de confidențialitate și imparțialitate.

Opera Națională Română Iași este una dintre instituțiile lirice de referință ale țării, iar alegerea unui nou manager reprezintă un moment de cotitură pentru direcția artistică și administrativă a acesteia. În acest sens, transparența, corectitudinea și respectarea procedurilor legale sunt esențiale pentru credibilitatea procesului și pentru încrederea publicului în actul de guvernanță culturală. „Presa locală a vehiculat numele a cinci potențiali candidați. În urma etapei de depunere a dosarelor de concurs, secretariatul comisiei a înregistrat oficial un număr de patru dosare, care au primit codurile de la ONRI 1 la ONRI 4, conform anunțului public afișat pe pagina de internet a Ministerului.

Ministerul Culturii nu poate comenta informațiile apărute în presă și se raportează strict la documentele oficiale prezentate. Prin urmare, întrebarea „Unde este al cincilea dosar?” nu se poate aplica unei proceduri care a înregistrat oficial patru candidați.” declară reprezentanții ministerului.

Potrivit aceluiași ordin ministerial, membrii comisiei de concurs și ai secretariatului au obligația de a semna declarații de confidențialitate și imparțialitate. Aceste declarații sunt menite să protejeze integritatea procesului de selecție și să asigure un tratament egal pentru toți candidații. Încălcarea acestor obligații, inclusiv prin divulgarea de informații care pot conduce la identificarea candidaților, poate atrage răspunderea civilă sau penală, conform prevederilor legale. Mai mult, OUG nr. 189/2008 și Legea nr. 185/2014, care reglementează organizarea concursurilor de management în instituțiile publice de cultură, subliniază obligația autorității organizatoare de a asigura un proces transparent, echitabil și anonim. Proiectul de management, documentul central al candidaturii, trebuie evaluat fără ca identitatea autorului să fie cunoscută, tocmai pentru a preveni orice formă de influență sau favoritism.

Orice abatere de la aceste principii, inclusiv scurgerea de informații privind identitatea candidaților, poate constitui motiv de contestare și chiar de anulare a concursului. Astfel de situații afectează nu doar legalitatea rezultatelor, ci și încrederea publicului în corectitudinea procesului de selecție.

Ministerul Culturii are responsabilitatea de a investiga orice suspiciune de încălcare a acestor reguli și de a lua măsuri pentru protejarea integrității procesului. „Ministerul Culturii înțelege pe deplin preocuparea legitimă cu privire la respectarea principiului anonimității și a informațiilor apărute în presă. Vă asigurăm că, în calitate de autoritate organizatoare a concursului de proiecte de management pentru Opera Națională Română Iași, am luat toate măsurile necesare pentru a asigura confidențialitatea dosarelor și anonimizarea proiectelor de management, conform dispozițiilor art. 13 din O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare, precum și a regulamentului de concurs aprobat prin O.M.C. nr. 3159/2025.

Canalele oficiale de comunicare cu privire la procedura de concurs în cauză sunt site-ul propriu al ministerului și cel al instituției pentru care se organizează concursul. Publicarea de informații neoficiale din surse externe nu se află sub controlul direct al Ministerului Culturii.” își păstrează poziția fermă, Ministerul Culturii.

Trei, Doamne și toți trei! - Actul trei

Concursul pentru ocuparea funcției de manager al Operei Naționale Române Iași, organizat de Ministerul Culturii, a fost marcat de o decizie controversată: dosarul de concurs identificat cu codul ONRI 4, identificat de presa locală ca aparținând actualului manager interimar Andrei Fermeșanu, a fost respins în etapa de selecție administrativă. Potrivit surselor, motivul respingerii ar fi fost legat de două diacritice lipsă și o eroare de formatare în proiectul de management.,,Conform anunțului public din data de 12.09.2025, proiectul de management identificat cu codul ONRI 4 a fost respins în etapa de selecție a dosarelor, în conformitate cu dispozițiile art. 8 lit. e), teza finală, din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management organizat pentru Opera Națională Română din Iași, aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 3159 din 08.08.2025. Detaliile specifice privind motivele respingerii dosarului ONRI 4 au fost comunicate direct candidatului respectiv de către secretariatul comisiei, acestea neavând caracter public în această etapă a concursului.

Conform regulamentului de concurs, secretariatul comisiei poate solicita candidaților, în perioada de selecție a dosarelor, ori de câte ori este necesar, informații sau alte documente relevante din categoria celor solicitate prin anunțul public. Această atribuție nu include și o eventuală informare cu privire la neconformități formale, în vederea corectării acestora de către candidatul în cauză.”, clarifică ministerul.

Respingerea dosarului ONRI 4 în cadrul concursului a generat un val de reacții în rândul comunității melomane. Potrivit presei locale, dosarul respins aparține actualului manager interimar, tenorul Andrei Fermeșanu, eliminat din competiție pe criterii tehnice, în urma selecției administrative.

În semn de susținere, publicul fidel al spectacolelor de operă ieșene s-a mobilizat rapid în mediul online, lansând o petiție intitulată „Pentru continuitate și merit – Susținem candidatura lui Andrei Fermeșanu la Opera din Iași”, publicată pe platforma PetitieOnline.com. Inițiatorul, Iulian Drăgoiu, spectator activ și cunoscut susținător al scenei lirice locale, invită publicul să semneze petiția și să transmită mesajul către Ministerul Culturii, inclusiv către registratura oficială și ministrul în exercițiu Demeter András István. Semnatarii solicită transparență în procesul de selecție și reevaluarea dosarului ONRI 4, invocând meritele profesionale și artistice ale lui Fermeșanu, precum și contribuția sa la dezvoltarea instituției. În paralel, presiunea publică asupra Ministerului Culturii a crescut, existând voci care acuză tentativa de a influența procesul prin reincluderea candidatului în competiție, în ciuda prevederilor legale și regulamentare.

Situația tensionată readuce în prim-plan nevoia de respectare strictă a principiilor de legalitate, imparțialitate și merit în concursurile publice pentru funcții de conducere în instituțiile de cultură. Ministerul Culturii nu a emis, până în acest moment, un punct de vedere oficial privind petiția sau eventualele demersuri de contestare.

În paralel, o situație similară se înregistrează în cadrul concursului pentru funcția de manager al Muzeului de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”, unde toate cele trei dosare depuse au fost respinse. Conform regulamentului, această acțiune poate fi motivată de neîndeplinirea cerințelor din caietul de obiective, lipsa coerenței structurale sau indicii privind identitatea autorului. Ministerul nu a publicat detalii privind greșelile considerate flagrante.

Regulamentul-cadru nu prevede explicit obligația autorității de a informa candidatul cu privire la erori formale (de exemplu, lipsa diacriticilor, neîncadrarea textului în fontul solicitat, etc.) înainte de respingerea proiectului. Totuși, principiile de echitate și transparență ar putea justifica o astfel de practică, în special în cazul unor erori minore. ,,În cazul concursului de proiecte pentru funcția de manager al Muzeului de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”, unde toate cele trei dosare depuse au fost respinse, ne aflăm în prezent în perioada de depunere a contestațiilor. În cazul în care nu vor fi depuse contestații sau acestea vor fi respinse, Ministerul Culturii va relua procedura de organizare a unui nou concurs la o dată ulterioară, conform prevederilor legale.

Ministerul Culturii își reafirmă angajamentul pentru asigurarea unui proces de selecție corect, transparent și profesionist în ceea ce privește managementul instituțiilor de cultură.”, susține autoritatea organizatoare.

După etapa de selecție a dosarelor, în competiția pentru postul de manager al Operei ieșenilor au rămas Morel Marius Negru, Alexandru-Radu Petrescu, Vasilica Stoiciu-Frunză Presa ieșeană o indică pe Vasilica Stoiciu-Frunză drept favorită, fiind descrisă ca o personalitate respectată, cu o carieră solidă în organizarea artistică, activitate didactică și colaborări muzicale de anvergură. În ceea ce-l privește pe Alexandru-Radu Petrescu, conferențiar universitar și fost solist vocal, presa locală subliniază experiența sa artistică și academică, precum și implicarea în proiecte culturale și editoriale. De asemenea, Morel Marius Negru, fost director adjunct și violonist cu o carieră de peste 25 de ani în orchestră, este menționat ca un candidat cu experiență internă și cunoaștere profundă a mecanismelor instituției.

Concursul a continuat cu evaluarea proiectelor de management, urmând susținerea interviurilor sau etapa de soluționare a eventualelor contestații, urmând ca rezultatele finale să fie anunțate pe 27 septembrie 2025.

Teatrul Național ,,Vasile Alecsandri” din Iași pe timp de noapte, clădirea în care ființează de 7 decenii Opera ieșenilor

Senta, Olandezul trebuie să aibă un căpitan - Actul final

Opera Națională Română din Iași, una dintre cele mai importante instituții lirice din România, a fost condusă de-a lungul timpului de personalități marcante ale vieții muzicale și teatrale românești. Primul director al instituției a fost Ioan Goia, muzician și profesor, care a ocupat funcția între 1956 și 1965, fiind considerat fondatorul Operei ieșene. A urmat George Zaharescu, regizor de operă, între 1965 și 1969, iar în paralel, Ion Păvălache, dirijor, a condus instituția între 1965 și 1974.

În perioada 1974–1982, la conducerea Operei s-a aflat regizorul Dimitrie Tăbăcaru, urmat de muzicologul și compozitorul Constantin Dediu, care a fost director între 1982 și 1991. Un mandat îndelungat a avut dirijorul Corneliu Calistru, care a condus instituția între 1991 și 2008.

Între 2008 și 2011, conducerea a fost asigurată de directori interimari, până la numirea regizoarei Beatrice Rancea, care a ocupat funcția de manager între 2011 și 2021, cu o întrerupere între mai 2016 și decembrie 2017, perioadă în care interimatul a fost preluat de tenorul Cosmin Marcovici.

În anul 2021, conducerea a fost preluată temporar de profesorul universitar Daniel-Florin Șandru, care a fost manager interimar până la începutul anului 2022. Din 29 ianuarie 2022, funcția de manager este ocupată de tenorul Andrei Fermeșanu, actualul conducător al instituției.