Septembrie, luni anunță deschiderea toamnei lirice. Verdi, Puccini și Bizet, în prag de stagiune 2025-2026

Stagiunea de Operă 2025–2026 se deschide cu fast și emoție, în prag de toamnă, când frunza începe să nobileze platina, iar vocile mari ale scenei românești își dau întâlnire sub luminile rampei. Este acel moment al anului în care orașele devin amfiteatre, iar serile se umplu de armonii ce par să răsară din adâncul unei memorii comune. Cu mândrie și vervă, Operele Naționale din țară își anunță repertoriul, o invitație la revizitarea marilor iubiri, la seducția eternă a vocilor și la farmecul titlurilor care au făcut istorie. Repertoriul italian dăinuie cu noblețe, iar cel francez cucerește inimile încă din zorii lunii septembrie. Verdi, cu dramatismul său sculptat în sunet, și Bizet, cu lirismul candid și pasional, deschid porțile unei stagiuni ce promite întâlniri memorabile cu arta în formele ei cele mai înalte. Melomanul de pretutindeni e chemat la sărbătoare. Nu doar la spectacol, ci la trăirea profundă a muzicii ca limbaj al sufletului.

Opera Națională Română din Iași deschide stagiunea 2025–2026 sub semnul eleganței și al memoriei sonore

Sursă banner: operaiasi.ro

Începutul stagiunii 2025–2026 la Opera Națională Română din Iași se desfășoară sub semnul eleganței și al intensității artistice, într-o lună dedicată marilor titluri ale repertoriului universal. Septembrie devine, astfel, o invitație la trăire profundă, la contemplare și la celebrarea muzicii ca formă de adevăr și frumusețe.

Cortina se ridică pe 4 septembrie, când povestea Mariei Duplessis este din nou spusă în La Traviata de Giuseppe Verdi, într-o montare semnată de Beatrice Rancea, ce îmbină intensitatea dramatică cu rafinamentul vizual și eleganța interpretării. Sub bagheta dirijorului David Crescenzi, sopranele Manuela Barna Ipate, Diana Ionescu (în debut) și Cristina Grigoraș întruchipează Violetta, eternă, fragilă, seducătoare. Alfredo prinde viață prin vocile tenorilor Andrei Petre (Opera Națională București), Dumitru Mîțu (Chișinău) și Florin Guzgă, tenorul casei, iar Germont capătă profunzime prin interpretarea baritonilor Alexandru Constantin și Jean Kristof Bouton (invitat). Distribuția este completată de voci și prezențe scenice remarcabile: Florentina-Irina Onică în rolul Florei Bervoix, Victor Zaharia ca Baron Douphol, Teodor Busnea în rolul Doctorului Grenvil, Laura Scripcaru și Marinela Nicola-Pahoncea ca Annina, Olivian Andrișoaie în rolul lui Gastone, Daniel Mateianu ca Marchizul d’Obigny, Florin Roman în rolul lui Giuseppe, Cezar Octavian Ionescu în dublu rol, Grădinarul și Bucătarul Participă Corul dirijat de Manuel Giugula și Orchestra Operei Națională Română Iași. Spectacolul se joacă în trei seri consecutive: 4, 5 și 7 septembrie, oferind publicului șansa de a redescoperi această capodoperă verdiană în multiple nuanțe și vibrații.

Pe 14 septembrie, în Grădina Palas Iași, vocile operei se întâlnesc cu lumina serii în cadrul celei de-a XIV-a ediții a spectacolului în aer liber Magia serii în sunet și lumină, o celebrare a artei sub cerul deschis, unde emoția publicului devine parte din partitură, iar orașul se transformă într-o scenă a visului. Continuarea verdiană se desfășoară pe 18 septembrie, cu Un ballo in maschera, în regia lui Cristi Avram, o poveste despre destin, iubire și trădare, într-o montare ce explorează profunzimile emoției umane și ale alegerilor vitale. Pe 21 și 22 septembrie, baletul Lacul Lebedelor aduce pe scenă întâlnirea mistică dintre trup și suflet, dans și vis. Dirijorul Bogdan Chiroșcă conduce o călătorie prin mit și iubire sacrificială, într-un spectacol de grație, intensitate și reverență față de tradiția baletului clasic.

Luna se încheie pe 23 septembrie, în Holul de Onoare al Palatului Culturii, cu Concert la Palat, un eveniment distinct ce celebrează eleganța, tradiția și vocile care dau glas patrimoniului cultural. Este o seară în care muzica se împletește cu arhitectura, iar arta devine punte între epoci și stiluri. Astfel, Opera Națională Română din Iași își reafirmă vocația de spațiu al memoriei și al emoției, deschizând o stagiune ce promite întâlniri memorabile cu arta lirică în formele ei cele mai înalte. Publicul este invitat să urmărească canalele oficiale ale instituției pentru programul complet, detalii despre spectacole și acces la bilete, dar și pentru promisiunea că fiecare seară la operă este încărcată de frumusețe și adevăr.

Brașovul liric – între vis și zbor

Sursă afiș: FB/operabrasovoficial

La poalele Tâmpei, acolo unde aerul pare să păstreze ecoul pașilor nobili și al vocilor care au cântat iubirea, Opera Brașov deschide stagiunea cu rafinament și emoție. În seara de 13 septembrie, cortina se ridică pentru La Rondine de Giacomo Puccini, o operă rară, delicată, cu parfum și melancolie. Regia este semnată de Matteo Mazzoni, iar conducerea muzicală îi aparține dirijorului Traian Ichim, care va da viață unei partituri ce îmbină lirismul cu eleganța.

Pe scenă, soprana Mădălina Bourceanu este Magda, femeia care caută iubirea adevărată, între dorință și renunțare. Tenorul Liviu Iftene, aflat la debut în rolul Ruggero, aduce prospețime și sinceritate unei povești care se naște din speranță și se stinge în zbor. Alături de ei, o distribuție amplă și vibrantă, în care vocile și personajele se împletesc într-un tablou sonor și vizual de o frumusețe rară. Scenografia este semnată de arh. Cătălin I. Arbore, costumele de Rodica Garștea, iar luminile poartă amprenta lui Luca Attilii. Coregrafia, gândită de Alexandru Fotescu, adaugă mișcare și grație unei seri în care muzica devine poveste. Distribuția este completată de interpreți remarcabili: Alin Anca - Rambaldo Fernandez, Silvia Micu - Lisette, Laszlo Bede - Prunier, Maria Catrina - Yvette, Corina Klein - Bianca, Florentina Soare - Suzy, Marian Rește - Périchaud, Cristian Dicu - Gobin, Șerban Dinu - Crébillon, Paul Tomescu - Maggiordomo, Andromeda Nemeș - Georgette, Geanina Tomescu - Gabriella, Cristina Coatu - Lolette, Șerban Lupei - Rabonnier, Robert Kerezsi - Adolfo, Iuliana Stîrlea - Una voce, Bogdan Mirică - Un tenore.

Septembrie continuă la Brașov cu titluri emblematice din repertoriul clasic: 20 septembrie, Bărbierul din Sevilla de Rossini, spectacol dedicat aniversării de 30 de ani de carieră lirică ai baritonului Adrian Mărcan, soprana Asineta Răducan și tenorul Mihai Irimia, într-o montare plină de vervă și umor; 27 septembrie, Nabucco de Verdi, cu baritonul Lucian Petrean, mezzosoprana Florentina Soare, tenorul Adrian Dumitru și iarăși soprana Asineta Răducan, într-o seară de forță și solemnitate.

La Brașov, stagiunea începe cu zborul unei iubiri ce nu se poate opri, cu muzica ce renaște odată cu toamna. Opera Brașov își invită publicul într-un nou capitol artistic, unde fiecare spectacol este o fereastră deschisă spre suflet.

Sub semnul muzicii, acolo unde sufletul își găsește ecoul -  Opera Națională Română din Timișoara (ONRT)

Sursă afiș: ort.ro

Debutul stagiunii la Opera Națională Română din Timișoara se desfășoară în două acte distincte, dar complementare: unul sub cerul liber, în inima Parcului Rozelor, și celălalt în solemnitatea sălii de spectacol, acolo unde cortina se ridică peste o nouă poveste.

În serile de 4, 5, 6 și 7 septembrie, ediția a XX-a a Festivalului de Operă și Operetă în aer liber transformă grădina orașului într-un templu al muzicii. Sub stele, se aud ecourile unei Gale Johann Strauss, urmate de dramatismul liric din La Bohème de Puccini, grația baletului La Bayadère de Minkus și farmecul popular al musicalului Scripcarul pe acoperiș de Jerry Bock. Intrarea este liberă, iar atmosfera promite să fie una de poveste, cu publicul învăluit în armonie și emoție.

Pe 20 și 21 septembrie, în sala Operei, Timișoara ridică intens cortina peste una dintre cele mai pasionale și tulburătoare opere din repertoriul universal: Carmen de Georges Bizet. În rolul titular, Ramona Zaharia, mezzosoprana cu o carieră internațională strălucită, întruchipează cu forță și rafinament femeia liberă, neîmblânzită, care sfidează convențiile și cucerește prin magnetism. Alături de ea, tenorul Bogdan Zahariea redă zbuciumul lui Don José, soldatul prins între datorie și dorință, între iubire și pierdere. În rolul toreadorului Escamillo, baritonul Șerban Vasile aduce pe scenă vanitatea, siguranța și farmecul unui personaj care provoacă și fascinează. Montarea poartă semnătura regizorului Silviu Purcărete, a cărui viziune artistică transformă povestea într-un poem scenic despre libertate, destin și pasiune. La pupitrul dirijoral se află Szabolcs Hermann, conducând orchestra Operei Naționale Române din Timișoara cu finețe și intensitate, într-o partitură care pulsează de viață și dramatism. În alte roluri evoluează: Dancairo – Darius Gruiță (debut), Remendado – Cristian Bălășescu, Zuniga – Gelu Dobrea, Morales – Mihail Dogotari (debut), Micaela – Narcisa Brumar, Frasquita – Cristina Vlaicu, Mercedes – Gabriela Toader, Manuelita – Olga Sfetcu (debut), Lillas Pastia – Alexandru Pîntea. Participă corul, orchestra și ansamblul de balet ale Operei Naționale Române Timișoara, Corul de copii al Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara, dirijat de Maria Gyuris. Carmen la Timișoara este o invitație la trăire, la contemplare și la celebrarea artei.

Luna se încheie cu un gest de reverență față de patrimoniul cultural local: pe 28 septembrie, în Sala Barocă a Muzeului Național de Artă Timișoara, are loc recitalul Serenadă la Muzeu, o seară de muzică și rafinament, în care vocile se întâlnesc cu istoria. Astfel, Timișoara își deschide stagiunea cu noblețe și vibrație, într-un septembrie în care muzica nu doar se cântă, ci se trăiește. Opera devine din nou spațiu de întâlnire între suflet și sunet, între tradiție și prezent, între vis și realitate.

Toamna lirică: două orașe, două începuturi, o singură vibrație artistică

Stagiunea 2025–2026 se deschide cu eleganță și forță în două dintre cele mai importante centre lirice ale țării – București și Cluj-Napoca – fiecare propunând o montare de referință, menită să reamintească publicului că opera este, mai presus de toate, o formă de artă vie, profundă și necesară.

Sursă afiș: FB/operanb.ro

La început de octombrie, când lumina devine mai blândă și urbea pare să respire altfel, Opera Națională București deschide stagiunea cu o montare aniversară a uneia dintre cele mai îndrăgite opere din repertoriul universal: Carmen de Georges Bizet. Sunt 150 de ani de la premiera mondială a acestei capodopere, iar scena bucureșteană îi aduce un omagiu viu, intens și contemporan.

Regia poartă semnătura Adei Lupu Hausvater, care reinterpretează povestea celebrei femei libere într-un limbaj scenic poetic și visceral. Carmen nu mai este doar o figură a seducției, ci devine o voce a libertății asumate, o prezență care sfidează limitele și impune adevărul propriei alegeri. Spectacolul respiră modernitate fără a pierde din noblețea clasicului, iar fiecare gest, fiecare tăcere, fiecare privire devine parte dintr-un discurs scenic profund uman.

Decorurile semnate de Helmut Stürmer și costumele create de Corina Grămoșteanu construiesc universul vizual, în care culoarea și spațiul devin extensii ale emoției, după cum se declară în materialele de promovare. Sub bagheta lui Ciprian Teodorașcu, orchestra dă viață unei partituri care, deși cunoscută, capătă o nouă profunzime, mai gravă, mai lucidă, mai aproape de zbuciumul interior al personajelor. Mezzosopranele Mihaela Ișpan și Sorana Negrea pregătesc rolul titular, pentru următoarea stagiune cu noua producție.

Carmen devine, astfel, nu doar o poveste de iubire și destin, ci un manifest artistic despre libertate, despre curajul de a fi și despre prețul plătit pentru adevăr. Este o operă care nu se încheie odată cu ultimul acord, ci continuă să vibreze în spectator, ca o întrebare nerostită, ca o amintire care nu se lasă uitată.

În această montare aniversară, timpul pare să se adune în faldurile cortinei, în pașii dansului, în liniștea dintre două fraze muzicale. Și poate că tocmai aici stă forța operei: în capacitatea ei de a opri clipa, de a o înnobila și de a o transforma în emoție pură și prezent continuu.

La Opera Națională Română din Cluj-Napoca, stagiunea debutează cu o reverență adusă tradiției și istoriei, marcând 105 ani de la înființarea instituției – prima operă națională din România. În serile de 4 și 5 octombrie, publicul este invitat să descopere Simon Boccanegra de Giuseppe Verdi, o operă rar montată, dar cu o forță dramatică ce răsună adânc. Sub conducerea muzicală a dirijorului David Crescenzi și în regia lui Roberto Scandiuzzi, povestea Dogelui genovez se desfășoară într-un decor rimat semnat de Anca Pintilie, cu proiecții video de Luca Attili și lumini de Lorenzo Caproli. Distribuția reunește voci de prestigiu, într-o meditație lirică despre putere, pierdere și iertare.În rolul titular, Simon Boccanegra, se vor succeda Florin Estefan și Cătălin Țoropoc (invitat), ambii baritoni cu o prezență scenică impunătoare și o profunzime interpretativă care promite să aducă nuanțe distincte personajului sfâșiat între putere și dorul patern. Pentru rolul lui Jacopo Fiesco, vocea gravă și autoritară a basului este întruchipată de Sulkhan Jaiani (invitat) și Corneliu Huțanu, într-o alternanță ce va conferi personajului o dimensiune dramatică aparte. Maria Boccanegra, devenită Amelia, este interpretată de două soprane lirice de mare sensibilitate: Paula Iancic (invitată) și Tatiana Lisnic, fiecare aducând o lumină diferită asupra fragilității și forței feminine. În rolul lui Gabriele Adorno, tenorii Teodor Ilincăi (invitat) și Cristian Mogoșan vor reda zbuciumul tânărului idealist, prins între iubire și loialitate.Personajele secundare, dar esențiale în arhitectura dramatică a operei, sunt interpretate de: Mihai Damian și Geani Brad în rolul lui Paolo Albiani, Cristian Hodrea și Zoltan Molnar ca Pietro, Iosiah Balteș în rolul Căpitanului, Ștefania Barz ca Slujnică.

Sursă banner: operacluj.ro

Septembrie aduce la Cluj evenimente care completează tabloul artistic al începutului de stagiune: 5 septembrie, In memoriam Cardinal Iuliu Hossu, o seară de reculegere și omagiu; 7 septembrie, September Story, spectacol poetic și muzical; 12 septembrie, Gala Verum Solitus, finala competiției vocale internaționale, prezidat onorant de președintele concursului, maestrul Ioan Holender.

Cu minunate spectacole anunțate, repertoriul stagiunii clujene cuprinde titluri din patrimoniul italian, francez, german și maghiar, musicaluri și balet clasic. La Cluj, opera nu este doar spectacol, este memorie vie, emoție colectivă și arta de a spune povești care nu se uită. Stagiunea începe cu promisiunea unei călătorii artistice memorabile, în care muzica devine destin, iar scena, un spațiu al convingerii și al frumuseții.

Toamna lirică clujeană se deschide sub semnul rafinamentului și al diversității, cu o stagiune o călătorie între lumi, stiluri și emoții desprinse din magia Operei Maghiară din Cluj-Napoca, începutul lunii septembrie este dedicat contrastului – între tragedie și farsă, între lacrimă și zâmbet, între Puccini și Verdi.

Pe 18 septembrie, cortina se ridică pentru o dublă premieră pucciniană: Il tabarro și Gianni Schicchi, două opere într-un act, diametral opuse ca ton și atmosferă. Prima, întunecată și tensionată, explorează pasiunea și gelozia într-un cadru sumbru de pe malurile Senei. A doua, plină de umor și vervă, transformă moștenirea unui bătrân florentin într-o farsă savuroasă. Împreună, cele două lucrări deschid stagiunea într-un echilibru perfect între dramatism și comedie, între introspecție și exuberanță. Spectacolul revine pe scenă pe 25 septembrie, oferind publicului o nouă ocazie de a redescoperi aceste bijuterii pucciniene în interpretarea ansamblului Operei Maghiare. Spectacolul dublu alcătuit din operele într-un act Il Tabarro și Gianni Schicchi de Giacomo Puccini aduce pe scena Operei Maghiare o distribuție amplă și diversă, susținută de corul, orchestra și ansamblul de balet ale instituției.

În Il Tabarro, rolul lui Michele este interpretat alternativ de Balla Sándor și Nagy Zoltán, iar Giorgetta prinde viață prin vocile lui Egyed Apollónia și Barabás Zsuzsa. Luigi este adus în scenă de Hector Lopez Mendoza și Pataki Adorján. Il Tinca este interpretat de Szabó Levente, iar Talpa de Szilágyi János. La Furgola este jucată de Veress Orsolya și Hary Judit. Cântărețul stradal este Dobrița Roland, iar cuplul de îndrăgostiți este format din Kolcsár Katalin și Rétyi Zsombor. Midinetele sunt interpretate de Kolcsár Katalin, Kerekes Mária-Magdolna, Kis-Lukács Bernadett, Kormos Melinda Erzsébet, Fülöp-Gergely Tímea și Balla Adél. Hamalii sunt numeroși: Kraiczár Mihály, Plesa Róbert, Rétyi Zsombor, Sipos Endre, Rigmányi István, Gergely Arnold, Gergely Elek, Kovács Ferenc, Varga Attila și Varga János. În completarea atmosferei, apar un flașnetar (Szacsvai Zsigmond), un sinucigaș (Ianc Florin Ioan), un puști arogant (Zsigmond László) și un băiat (Marosán Dávid).

În Gianni Schicchi, rolul titular este împărțit între Nagy Zoltán și Balla Sándor. Lauretta este interpretată de Gebe-Fügi Renáta și Modra Noémi, iar Zita de Veress Orsolya și Gáspárik Szilvia-Klára. Rinuccio este adus în scenă de Bardon Tony și Dobrița Roland. Gherardo este Szabó Levente, iar Nella este interpretată de Covacinschi Yolanda și Antal Livia. Gherardino este Marosán Dávid, Betto di Signa este Molnár Zoltán, iar Simone este Szilágyi János. Marco este Peti Tamás Ottó, La Ciesca este jucată de Balázs Borbála și Duffner Melinda. În completare, apar Maestro Spinelloccio (Mányoki László), Ser Amantino di Nicolao (Kincses Márk), Pinellino (Sándor Árpád) și Guccio (Ádám János). Spectacolul este pus în scenă sub regia lui Anger Ferenc, cu Horváth József la pupitrul dirijoral. Dramaturgia este semnată de Kenesey Judit, iar universul vizual este creat de artistul Zöldy Z. Gergely.

Luna septembrie continuă cu o explozie de culoare și ritm: pe 28 septembrie, opereta Silvia de Kálmán Imre aduce pe scenă o poveste romantică, plină de farmec și energie, ideală pentru o seară de toamnă în care muzica dansează cu inima.Octombrie debutează cu revenirea unei capodopere verdiene: pe 2 octombrie, La Traviata de Giuseppe Verdi își reia locul pe scenă, într-o montare clasică și emoționantă. Povestea Violettei, femeia care iubește și se sacrifică, răsună din nou în vocile care dau viață unei partituri ce nu încetează să emoționeze.

Opereta, între vis și adevăr, o stagiune cu suflet tânăr, într-un septembrie în care Bucureștiul vibrează sub semnul muzicii, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” deschide stagiunea cu energie, emoție și o promisiune: aceea că spectacolul muzical poate fi, în același timp, accesibil și profund, spectaculos și sincer. Pe 11, 12, 13 și 14 septembrie, scena se transformă într-un Verona contemporană, unde iubirea se naște și se frânge în ritmuri pop-rock. Romeo și Julieta, musicalul semnat de Gérard Presgurvic, revine cu patru reprezentații consecutive, marcând debutul stagiunii într-un ton romantic și dramatic. Luna septembrie continuă cu titluri ce definesc repertoriul teatrului de operetă și musical: 18, 20, 21 septembrie, My Fair Lady, în regia lui Ion Caramitru, o montare clasică și rafinată a unui titlu evergreen, în care eleganța britanică se împletește cu umorul și transformarea personală; 25, 27, 28 septembrie, Rebecca, adaptarea muzicală a romanului gotic de Daphne du Maurier, într-un spectacol intens, cinematografic, unde misterul și emoția se întâlnesc într-un decor de vis. Opereta deschide porțile sub egida îndemnului și prezentului #nouaoperetă.

Opera Comică pentru Copii (OCC) – o stagiune în care imaginația prinde glas

La Opera Comică pentru Copii, începutul stagiunii 2025–2026 este mai mult decât o deschidere – este o sărbătoare a imaginației, a bucuriei și a artei care se adresează celor mai sinceri spectatori: copiii. Sub semnul diversității și al educației prin spectacol, OCC propune o toamnă vibrantă, plină de titluri îndrăgite, premiere internaționale și proiecte inovatoare.

În perioada 12–28 septembrie, Sala Mare găzduiește musicalul clasic Sunetul muzicii, în regia lui Răzvan Mazilu. Povestea Mariei și a familiei von Trapp revine într-o montare plină de prospețime, sensibilitate și energie, cu muzica nemuritoare și o distribuție impresionantă. Este un elogiu adus curajului, speranței și puterii de a transforma viața prin artă. În paralel, Grădina OCC devine gazda Bebe Fest – ediția de toamnă, între 12–28 septembrie. Festivalul dedicat copiilor între 0 și 3 ani include activități senzoriale, spectacole, carusel, trenuleț, Muzeul Unicornilor și ateliere Bubu. Accesul este gratuit, pe baza Cardului OCC, iar atmosfera este una de explorare și descoperire. Pentru copiii între 3 și 18 ani, Atelierele „Micul Artist” revin din 22 septembrie, cu preselecții între 15–20 septembrie. Sunt disponibile 45 de cursuri – de la muzică, balet și actorie, la pictură, șah, astronomie, dezvoltare personală și gândire critică – toate gândite să încurajeze creativitatea și încrederea în sine.

Luna septembrie continuă cu titluri care îmbogățesc universul OCC: Matilda, musical internațional în regia lui Emil Pantelimon, cu 15 reprezentații în septembrie, aduce pe scenă inteligența, umorul și revolta copilăriei; Poveste magică, spectacol interactiv cu magicianul Bogdan Muntean, transformă Sala UnderGrant într-un spațiu al miracolului; Bubu la mare, spectacol senzorial dedicat copiilor sub 3 ani, în regia Andreei Soare și Irinei Furdui, oferă o experiență teatrală delicată și intuitivă.

Spectacolul toamnei lirice continuă la Constanța și Galați

Începutul stagiunii 2025–2026 aduce pe scenele din România efervescență artistică, în care muzica, teatrul și dansul se împletesc într-un dialog viu cu publicul. De la București la Cluj, de la Galați la Brașov, de la Constanța la lumea copiilor, fiecare instituție de spectacol își deschide porțile cu emoție, rafinament și promisiunea unei stagiuni memorabile.

La Constanța, vara a fost preludiul unei toamne bogate. SEAS 2025 – Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului transformă orașul într-o scenă deschisă, cu peste 80 de spectacole desfășurate între 10 iulie și 18 septembrie, în locații emblematice precum Teatrul de Vară Soveja, Casa de Cultură, Sala Elpis, Grădina Tomis și Zoom Beach. De la Bărbierul din Sevilla și Hänsel și Gretel, la spectacole internaționale de dans și concerte inovatoare precum ULTRAsunete și Drumul mătăsii susținute de Corul Madrigal, SEAS a fost o celebrare a diversității și a artei în aer liber.Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța își va deschide stagiunea 2025–2026 în luna septembrie, după o vară de pauză și reflecție artistică. Reprezentanții teatrului au anunțat că programul complet al noii stagiuni va fi disponibil pe site-ul oficial al instituției

La Galați, stagiunea începe cu zâmbetul pe buze și inima deschisă, o viziune extrem de inedită asupra artelor spectacolului. Deși nu abordează titluri de anvergură lirică, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” propune, o reverență adusă comediei muzicale, într-o montare care îmbină umorul de situație cu rafinamentul teatral. Pe veci… dar nu cu tine!, adaptare semnată de Paul Buța după piesa Scaiul de Georges Feydeau, aduce pe scenă o lume în care aparențele înșală, iar zâmbetul ascunde adesea o neliniște subtilă.

Este o alegere inspirată pentru începutul unei noi stagiuni: o comedie cu ritm alert, personaje savuroase și replici care se joacă cu limitele dintre farsă și adevăr. În această idee, comicul nu este doar un pretext pentru divertisment, ci devine un instrument de reflecție asupra relațiilor, asupra libertății personale și a compromisurilor cotidiene. Viziunea lui Feydeau propune o lectură scenică modernă, cu accente de ironie fină și o estetică atent construită, în care fiecare detaliu contribuie la atmosfera de spectacol viu, inteligent și accesibil, încă din rândurile dramaturgice. Distribuția reunește artiștii secției de Revistă ai teatrului, într-o formulă scenică plină de energie și expresivitate: Cristina Bleandură, Alexandru Tatu, Paul Buța, Costel Donose, Mariana Pisică, Adina Lazăr, Andrei Ardeleanu, Florentina Andronic, Anton Mihail, și Nicolae Mantu la pian.

Publicul este invitat să urmărească canalele oficiale ale instituțiilor, site-uri, platforme de bilete și rețele sociale, pentru programul complet, noutăți și detalii despre spectacole. Fiecare scenă are propria poveste, iar fiecare spectacol este o invitație la emoție, reflecție și celebrare. Stagiunea 2025–2026 începe cu forță, diversitate și poezie. Arta spectacolului lirică își reafirmă vocația de a fi vie, generoasă și mereu apropiată de reverberația sufletului uman.